Hipertensiunea arterială, cunoscută și sub denumirea de tensiune arterială ridicată, este una dintre cele mai comune afecțiuni cardiovasculare și reprezintă un factor major de risc pentru boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și insuficiență renală. Una dintre provocările majore ale hipertensiunii este că, de cele mai multe ori, aceasta nu prezintă simptome evidente, motiv pentru care este denumită și „ucigașul tăcut”.
Ce este hipertensiunea arterială?
Hipertensiunea arterială se referă la o creștere persistentă a presiunii sângelui asupra pereților arterelor. Tensiunea arterială se măsoară în milimetri coloană de mercur (mmHg) și este compusă din două valori:
- Tensiunea sistolică (primul număr): Presiunea în artere în momentul în care inima se contractă și pompează sângele în corp.
- Tensiunea diastolică (al doilea număr): Presiunea din artere în timpul perioadei de relaxare a inimii între bătăi.
Valoarea normală a tensiunii arteriale este considerată a fi în jur de 120/80 mmHg. Hipertensiunea este diagnosticată atunci când valorile tensionale sunt constant egale sau mai mari de 130/80 mmHg.
Simptomele hipertensiunii
Deși hipertensiunea poate să nu prezinte simptome evidente pentru o perioadă lungă de timp, există anumite semnale de avertizare care pot apărea atunci când tensiunea arterială devine extrem de ridicată sau când aceasta provoacă complicații. Simptomele pot fi nespecifice și uneori sunt ușor de ignorat sau confundate cu alte afecțiuni.
1. Dureri de cap frecvente
Persoanele cu hipertensiune arterială severă pot experimenta dureri de cap persistente sau mai intense decât de obicei, în special dimineața. Aceste dureri de cap sunt cauzate de presiunea crescută din vasele de sânge de la nivelul creierului.
2. Amețeli și vertij
Hipertensiunea poate duce la senzații de amețeală sau vertij, mai ales în situațiile în care tensiunea arterială crește brusc. Aceste simptome pot semnala o problemă de flux sanguin la nivelul creierului.
3. Tulburări de vedere
În cazurile avansate de hipertensiune, persoanele pot observa tulburări de vedere, cum ar fi vedere încețoșată, pete negre sau lumini intermitente. Aceste simptome sunt cauzate de deteriorarea vaselor de sânge din retina ochiului.
4. Sângerări nazale frecvente
O persoană cu hipertensiune arterială necontrolată poate experimenta sângerări nazale frecvente și aparent inexplicabile. Deși acest simptom nu este specific doar hipertensiunii, poate fi un semn al tensiunii crescute în vasele de sânge mici din nas.
5. Durere toracică
Durerea sau disconfortul toracic poate fi un semn că hipertensiunea afectează funcționarea inimii. Acest simptom poate fi un indiciu al unei probleme mai grave, cum ar fi o criză hipertensivă sau chiar un atac de cord.
6. Bătăi neregulate ale inimii
Hipertensiunea arterială necontrolată poate duce la modificări ale ritmului cardiac, cum ar fi palpitații sau bătăi neregulate ale inimii, care pot fi resimțite ca senzații de fluturări în piept.
7. Respirație dificilă
Hipertensiunea poate pune presiune suplimentară pe inimă și plămâni, ceea ce poate duce la senzația de lipsă de aer sau dificultăți în respirație, mai ales în timpul activităților fizice.
8. Oboseală și confuzie
În unele cazuri, hipertensiunea severă poate afecta capacitatea organismului de a transporta sânge oxigenat către creier și alte organe vitale, provocând oboseală extremă, confuzie sau chiar leșin.
Diagnosticarea hipertensiunii arteriale
Diagnosticul hipertensiunii arteriale se face de obicei prin măsurarea repetată a tensiunii arteriale în cadrul consultului medical. Pentru a obține un diagnostic precis, medicii folosesc următoarele metode:
1. Măsurarea tensiunii arteriale
Primul pas în diagnosticarea hipertensiunii este măsurarea tensiunii arteriale cu ajutorul unui tensiometru. Medicul va lua de obicei două sau mai multe măsurători în zile diferite pentru a confirma diagnosticul, deoarece valorile tensiunii arteriale pot fluctua pe parcursul zilei.
Clasificarea tensiunii arteriale:
- Tensiune normală: sub 120/80 mmHg
- Tensiune crescută: între 120-129/80 mmHg
- Hipertensiune stadiul 1: între 130-139/80-89 mmHg
- Hipertensiune stadiul 2: peste 140/90 mmHg
- Criză hipertensivă: valori peste 180/120 mmHg, care necesită îngrijire medicală de urgență.
2. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MAPA)
Uneori, medicul poate recomanda monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MAPA), care presupune purtarea unui dispozitiv timp de 24 de ore pentru a măsura tensiunea arterială în mod continuu. Acest test oferă o imagine mai clară a fluctuațiilor tensiunii arteriale în timpul unei zile normale și poate detecta hipertensiunea mascată (când tensiunea arterială este normală în cabinetul medicului, dar ridicată în alte momente).
3. Teste de laborator
Pentru a evalua impactul hipertensiunii asupra organelor și pentru a determina cauza potențială a tensiunii ridicate, medicul poate recomanda teste de sânge și urină. Aceste teste pot include:
- Nivelurile de colesterol: pentru a evalua riscul de ateroscleroză.
- Creatinină și uree: pentru a verifica funcția rinichilor.
- Electroliți (potasiu, sodiu): pentru a monitoriza echilibrul de minerale din organism.
- Glicemie: pentru a evalua riscul de diabet, care este un factor de risc pentru hipertensiune.
4. Electrocardiograma (ECG)
Un test ECG poate fi efectuat pentru a evalua funcționarea inimii și pentru a detecta orice anomalii ale ritmului cardiac sau semne de afectare cardiacă cauzate de hipertensiune.
5. Ecocardiografia
Ecocardiografia este un test imagistic care utilizează unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale inimii. Acest test poate ajuta la evaluarea dimensiunii și funcției inimii, precum și la detectarea hipertrofiei ventriculare stângi, o complicație comună a hipertensiunii cronice.
Factori de risc pentru hipertensiune
Hipertensiunea arterială este influențată de o combinație de factori genetici și de stil de viață. Iată câțiva dintre cei mai comuni factori de risc:
- Vârsta: Pe măsură ce îmbătrânim, vasele de sânge devin mai rigide, ceea ce crește riscul de hipertensiune.
- Istoricul familial: Dacă ai rude apropiate care suferă de hipertensiune, ai un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune.
- Greutatea corporală: Obezitatea crește riscul de hipertensiune, deoarece necesită ca inima să pompeze mai mult sânge pentru a alimenta țesutul suplimentar.
- Sedentarismul: Lipsa activității fizice contribuie la creșterea tensiunii arteriale și a greutății corporale.
- Fumatul: Fumatul crește temporar tensiunea arterială și afectează elasticitatea vaselor de sânge.
- Consumul excesiv de sare: O dietă bogată în sare contribuie la retenția de lichide și crește presiunea asupra vaselor de sânge.
- Consumul excesiv de alcool: Alcoolul în exces poate crește tensiunea arterială și daunează inimii și ficatului.
Hipertensiunea arterială este o afecțiune comună, dar care poate avea consecințe grave dacă nu este depistată și gestionată corespunzător. Deoarece simptomele pot fi subtile sau chiar absente, este esențial să măsurăm tensiunea arterială în mod regulat și să adoptăm un stil de viață sănătos pentru a preveni apariția complicațiilor. Dacă ai tensiune arterială ridicată, este important să consulți medicul pentru a stabili un plan de tratament și a monitoriza evoluția bolii.
Întrebări și răspunsuri
1. Cum pot reduce tensiunea arterială în mod natural?
Schimbările de stil de viață, cum ar fi reducerea consumului de sare, exercițiile fizice regulate, pierderea în greutate și evitarea fumatului, pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale.
2. Poate hipertensiunea să dispară de la sine?
Hipertensiunea nu dispare de obicei de la sine, dar poate fi controlată eficient cu modificări ale stilului de viață și, dacă este necesar, cu medicamente prescrise de medic.
3. Cât de des ar trebui să-mi măsor tensiunea arterială?
Dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune, medicul îți va recomanda măsurători regulate. Pentru adulții fără diagnostic, este indicat să măsoare tensiunea arterială cel puțin o dată pe an.
