Senzația că inima bate prea repede, prea puternic sau neregulat este frecvent pusă pe seama stresului, a cafelei sau a oboselii. În multe cazuri explicația poate fi într-adevăr una benignă. Problema apare atunci când această presupunere devine un diagnostic pus acasă și episoadele repetate rămân neinvestigate.

Dr. Koudbi Alassane Kaboré, medic specialist cardiologie la Clinica Prevencia, atrage atenția în materialele medicale dedicate pacienților asupra unui aspect important: palpitațiile reprezintă un simptom, nu un diagnostic. Cauza lor poate fi foarte diferită de la o persoană la alta, iar contextul în care apar contează mai mult decât simpla senzație că „inima bate tare”.

Ce sunt, de fapt, palpitațiile

Pacienții descriu palpitațiile în moduri diferite. Unii simt că inima bate foarte repede. Alții au impresia că o bătaie este „sărită”, că ritmul devine neregulat sau că inima se oprește pentru o fracțiune de secundă și apoi bate mai puternic.

Uneori senzația este percepută în piept, alteori în zona gâtului.

Aceste manifestări pot apărea pentru câteva secunde sau pot dura mai mult. Pot surveni la efort, în repaus ori chiar noaptea.

Important este că intensitatea percepută de pacient nu spune singură cât de serioasă este cauza.

Stresul și cafeaua sunt doar două dintre posibilele explicații

Palpitațiile pot apărea la persoane fără o boală cardiacă importantă.

Printre factorii care le pot favoriza se numără stresul, anxietatea, lipsa de somn, consumul mare de cafea sau băuturi energizante, nicotina, alcoolul, deshidratarea ori efortul fizic intens.

Pot exista însă și alte cauze: anemie, febră, tulburări tiroidiene, anumite medicamente, dezechilibre metabolice sau tulburări ale ritmului cardiac.

De aceea, asocierea automată dintre palpitații și stres poate întârzia uneori evaluarea unei probleme care merită investigată.

Într-un ghid dedicat palpitațiilor și situațiilor în care este necesar consultul cardiologic, Clinica Prevencia explică faptul că frecvența episoadelor, durata lor și simptomele asociate sunt elemente importante pentru decizia de a merge la cardiolog.

Când merită făcut un control cardiologic

Un episod scurt și izolat, apărut într-un context evident – de exemplu după consum excesiv de cafea – nu înseamnă automat că există o afecțiune cardiacă.

Situația este diferită atunci când palpitațiile:

• apar repetat;
• devin mai frecvente decât înainte;
• apar fără un declanșator evident;
• survin în repaus;
• trezesc persoana din somn;
• apar la efort;
• durează mai mult decât episoadele obișnuite;
• sunt asociate cu amețeală, slăbiciune sau lipsă de aer.

Evaluarea este cu atât mai importantă la persoanele care au deja hipertensiune, diabet, colesterol crescut, alte boli cardiovasculare sau antecedente familiale relevante.

Palpitațiile pot ascunde o aritmie

Una dintre explicațiile pe care cardiologul trebuie uneori să le excludă este existența unei tulburări de ritm.

Aritmiile reprezintă modificări ale ritmului normal al inimii. Unele sunt benigne și necesită doar monitorizare. Altele pot necesita investigații suplimentare și tratament.

Extrasistolele, tahicardiile sau fibrilația atrială sunt exemple de situații în care pacientul poate descrie senzația de palpitații.

Acesta este și motivul pentru care simpla numărare a pulsului nu este întotdeauna suficientă pentru stabilirea cauzei.

EKG-ul poate fi primul pas, dar nu surprinde întotdeauna problema

Electrocardiograma este una dintre investigațiile de bază ale consultației cardiologice. Ea înregistrează activitatea electrică a inimii și poate identifica anumite tulburări de ritm.

Există însă o limitare evidentă: dacă palpitațiile apar doar ocazional, este posibil ca pacientul să aibă un EKG normal exact în momentul consultației.

În astfel de situații, cardiologul poate recomanda monitorizarea Holter EKG.

Dispozitivul urmărește activitatea electrică a inimii pe o perioadă mai lungă și poate permite corelarea unui episod descris de pacient cu ritmul cardiac înregistrat în acel moment.

În funcție de caz, evaluarea poate include și măsurarea tensiunii arteriale, Holter de tensiune, analize sau ecografie cardiacă.

La Clinica Prevencia, traseul de cardiologie pornește de la simptome și de la consultația medicului, iar investigațiile sunt alese în funcție de ceea ce trebuie clarificat, nu efectuate automat după aceeași schemă pentru fiecare pacient.

Ce informații ajută cardiologul

Un pacient poate contribui mult la evaluare dacă observă câteva lucruri simple înainte de consultație.

Este util să poată spune:

• când apar palpitațiile;
• cât durează un episod;
• cât de des se repetă;
• dacă pulsul pare regulat sau neregulat;
• dacă apar la efort sau în repaus;
• dacă există o legătură cu cafeaua, alcoolul sau lipsa de somn;
• dacă apar și amețeală, durere în piept sau lipsă de aer.

Dacă pacientul poate măsura pulsul în timpul episodului, informația poate fi de asemenea utilă.

Scopul nu este ca persoana să își stabilească singură diagnosticul, ci să ofere medicului o imagine cât mai exactă asupra manifestărilor.

Când palpitațiile devin o urgență

Există și situații în care nu este indicată așteptarea unei consultații programate.

Palpitațiile asociate cu durere importantă în piept, lipsă severă de aer, leșin, senzație accentuată de leșin, transpirații reci, stare generală foarte alterată sau un puls extrem de rapid și persistent necesită evaluare medicală rapidă.

Într-un asemenea context, problema nu mai este dacă simptomele sunt provocate de stres, ci excluderea unei situații cardiovasculare care poate necesita intervenție imediată.

Mesajul important: nu orice palpitație este periculoasă, dar nici orice palpitație este „de la stres”

Majoritatea oamenilor vor simți la un moment dat bătăile inimii mai intens decât de obicei. Asta nu înseamnă automat boală cardiacă.

Pe de altă parte, repetarea episoadelor fără o explicație clară justifică o evaluare.

Abordarea susținută de Dr. Koudbi Alassane Kaboré, medic specialist cardiologie la Clinica Prevencia, este una simplă: simptomul trebuie privit în context. Frecvența, durata, asocierea cu alte manifestări și factorii de risc cardiovascular sunt cele care ajută medicul să decidă dacă este necesară doar monitorizarea sau dacă trebuie continuate investigațiile.

În cardiologie, diferența dintre o senzație banală și o problemă de ritm nu poate fi stabilită întotdeauna după felul în care pacientul simte bătăile inimii. Uneori, răspunsul vine abia după înregistrarea lor.

Material cu caracter informativ. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultația și evaluarea individuală realizată de un medic.